Alimentaţia optimă pentru vitalitate

Voi prezenta mai jos câteva principii pentru a alege hrana cea mai sănătoasă şi mai bogată în energie şi nutrienţi. Voi vorbi de asemenea despre câteva principii pentru a extrage maximum de energie din hrană, cu minimum de efort.

Cheia alegerilor bune este să ţinem cont nu doar de ce mâncăm, ci şi de rezultatul digestiei. Cu alte cuvinte, degeabă mâncăm ceva dacă prin digestie nu extragem aproape nimic din acea mâncare, cu un consum enorm de energie.

1. Hidratarea înaintea fiecărei mese

Digestia nu este doar un proces foarte consumator de energie, ci şi unul care necesită multă apă. Dacă nu, el deshidratează puternic organismul. În emisiunile de supravieţuire, veţi vedea de multe ori că atunci când cineva este rătăcit în sălbăticie şi nu poate găsi apă, nu trebuie să mănânce prea mult, ca să nu se deshidrateze de tot, acest lucru putându-i cauza moartea. Astfel, înainte de fiecare masă, se recomandă să bem un pahar mare de apă sau chiar jumătate de litru. Pentru că trebuie să beau cam 2 litri de apă pe zi, mie mi se pare cel mai simplu să beau câte jumătate de litru înaintea fiecărei mese. Asta pentru că după masă, oricum nu mai pot să beau. Pentru ca apa să nu neutralizeze sucurile digestive, se bea cu 20-30 de minute înainte de masă şi la cel puţin 2 ore după fiecare masă. Dacă am mâncat doar fructe evident că timpul va fi mai redus, ele digerându-se cam în jumătate de oră – o oră. Dar dacă am mâncat un mistreţ, evident că timpul de digestie va fi foarte mare.

La un sfert de oră după masă putem servi, dacă vrem, o supă caldă, dacă se poate fierbinte. De aceea în India se serveşte supa la sfârşit. De asemenea, putem consuma un ceai fierbinte, mai ales dacă este şi digestiv. Recomand ceaiul de fenicul, chimen şi anason, de exemplu. Se găsesc seminţe sau pudră măcinată la magazinele unde au nuci vrac, care se găsesc în diferite pieţe. În Bucureşti, găsiţi sigur la piaţa Crângaşi, la etaj. Mai puteţi comanda online, sau le găsiţi la preţuri mult mai mari la plafare.

2. Hrana vie sau proaspăt gătită

Mâncarea cea mai bogată în energie este cea crudă sau cea proaspăt gătită. Mâncarea reîncălzită este săracă în energie. De asemenea, este important să evităm gătitul în vase de metal, întrucât acestea preiau energia din mâncare şi o privează de ionii negativi. Mâncarea la conservă oricum nu prea mai are energie, după cum am spus, întrucât a fost gătită cu mai mult timp înainte. Pe cât posibil, e bine să folosim chiar şi tacâmuri de ceramică sau de lemn. Există triburi în lume care ştiau intuitiv că nu este bine să atingi mâncarea cu un cuţit de metal. De asemenea, microundele nu trebuie folosite niciodată.

Eu folosesc vase de teracotă şi de ceramică (cu fund de metal). Sunt foarte ieftine dacă le alegeţi bine, cam 30 de lei, dar sunt şi la 100-200 de lei. De asemenea, există vase făcute în întregime din ceramică specială, care merg puse direct pe flacără, cum sunt cele de la Emile Henry, care costă peste 200 de lei. Oala mea de teracotă face ca mâncarea să aibă un gust mult mai bun. Am făcut nişte orezuri brune şi linte divine. Nu prea lipeşte, iar dacă arzi ceva în ea se curăţă destul de uşor. Totuşi, apa fierbe foarte greu în ea şi e nevoie de capac. Oala de ceramică, având fund de metal, fierbe la fel de repede ca una de inox, nu lipeşte deloc şi este şi ea neutră din punct de vedere chimic, nealterând gustul mâncării. Păstrează căldura mult mai mult timp. Are chiar şi un capac special, de sticlă, cu un mic orificiu pe unde iese aburul, astfel încât se poate fierbe cu capacul astupând complet oala.

Dacă folosim seminţe cum ar fi chimenul, e bine să le râşnim sau să le zdrobim imediat înainte de folosire. Usturioul are efectul cel mai puternic dacă este folosit crud şi zdrobit chiar înainte de folosire. La ceapă este chair şi mai important, pentru că ceapa tăiată începe imediat să absoarbă din mediu viruşii şi microbii, de aceea dacă nu am consumat-o, e bine să lăsăm bucăţile rămase pentru a purifica aerul şi apoi să le aruncăm. Ele pot fi folosite chiar pentru a scăpa de răceli, lângă capul patului, dar asta e deja altă poveste. Pentru mirodenii, puteţi chiar să aveţi ghivece cu busuioc proaspăt, mentă, ardei iute şi alte minunăţii.

3. Combinarea optimă a alimentelor

Există alimente care se digeră mai uşor împreună şi unele care nu merg combinate deloc. Dacă mănânci preponderent crud, atunci aceste principii nu mai contează atât de mult. Dacă mănânci vegan dar gătit, contează oarecum. Dar carnea, de exemplu chiar nu trebuie combinată cu cartofi sau orez, iar lactatele cu nimic altceva. De aceea chinezii mănâncă întâi peştele şi apoi orezul. Dacă vrei să combini anumite alimente care nu merg împreună, poţi să ţii cont, cel puţin, de ordinea în care se digeră fiecare. Dacă mănânci fructele la început, apoi dulciurile, apoi mâncarea şi apoi supa, este mult mai bine, oricât de incompatibile ar fi ingredientele din fiecare. Dar prăjituri după porc, de exemplu, nu e deloc bine (fac şi eu mişto). Voi posta un tabel cu regulile de combinare a alimentelor. Esenţialul este că:
– fructele nu se combină cu nimic (cu excepţia avocado-ului sau a lămâii în unele preparate)
– fructele acide nu se combină cu cele dulci iar pepenii se mănâncă separat
– alimentele bogate în proteine nu se combină cu cele ce conţin preponderent carbohidraţi (carnea, lactatele, fasolea nu se combină cu cartofi sau orez)
– grăsimile nu se combină cu proteinele, dar se pot combina cu carbohidraţii
– două proteine animale concentrate nu se combină (carne cu brânză)
– legumele şi salata se pot combina cu orice (varză, ceapă verde, salată, lobodă, spanac, etc.)

4. Hrana diversă şi bogată în nutrienţi

Printre nutrienţii esenţiali la care trebuie să avem grijă sunt calciul, fierul, magneziul şi zincul şi vitaminele. Cele mai bune surse de calciu vegetarian sunt susanul şi verdeţurile închise la culoare. Pentru fier, avem tot susanul, lintea, chimenul şi seminţele de dovleac. Pentru zinc cam la fel. Pentru magneziu avem bananele, nuci şi seminţe, fasole şi linte. Cele mai bogate în proteine sunt nucile, Quinoa, fasolea şi lintea, spanacul, spirulina şi seminţele de cânepă. Bogate în vitamina C sunt pătrunjelul, citricele, broccoli şi ardeiul roşu (cel gras şi cel iute). Orezul brun e bogat în vitaminele B, iar seminţele şi uleiul de floarea soarelui presat la rece conţin multă vitamină E, bună pentru piele. Voi scrie probabil mai pe larg despre fiecare cu alte ocazii.

De asemenea, de vitat toate e-urile (ne scad vibraţia şi ne compromit sistemul din punct de vedere informaţional), glutamatul de sodiu care e îngrozitor, şi conservanţii.

5. Suplimente

Trăim în oraşe (majoritatea dintre noi), nu avem contact cu pământul, suntem înconjuraţi de radiaţii – de aceea, eu cred că avem nevoie de suplimente, şi la fel spun şi profesorii cei mai buni pe care i-am întâlnit.

Eu simt că mă ajută foarte mult spirulina – este alcalină, bogată în proteine şi este una din cele mai uşor digerabile alimente pentru om, folostă chiar şi de consmonauţi. Ar mai fi pudra de orz verde, pudra proteică din seminţe de cânepă, pudra de Maca, Ganoderma şi tot felul de alte ierburi şi rădăcini măcinate din America de Sud, China şi România.

Pentru când suntem grăbiţi, există diferite batoane hrănitoare, unele mai “industriale” dar totuşi OK, cum ar fi cele de la Redis, altele chiar naturale, cum ar fi batoanele cu spirulină şi cânepă, cu ovăz şi nuci de macadamia şi alte bunătăţi, care se găsesc la DM. Uleiurile esenţiale ne pot întări imunitatea şi ne ridică foarte mult vibraţia. Varianta mai blândă sunt tincturile de plante şi siropurile fără conservant artificial.

Mai există apoi câteva suplimente foarte speciale, mai controversate, cum ar fi ASEA şi Ormus, care sunt extrem de puternice şi ne pot regenera corpul într-un mod fantastic, dacă este adevărat ceea ce specialiştii spun despre ele (atât cei care le produc, cât şi unii pe care i-am cunoscut eu în viaţa reală şi care nu sunt implicaţi direct în promovarea lor).

Acest articol va mai fi completat ulterior.

Trebuie să ascultăm Liniştea, chiar dacă nimic nu ne vorbeşte şi nimic nu ne răspunde, chiar dacă totul în noi pare stupid şi inert. Liniştea dă întotdeauna roade, dar fructele ei deseori apar în afara perioadelor noastre de linişte, în cele mai neaşteptate momente.

- The Opening of the Way
de Isha Shwaller de Lubicz

Categorii:

Categorii speciale:

Articole pentu practicanţi

Articole despre remedii tradiţionale