Acţiunea – cheia depăşirii blocajelor mentale

De multe ori acţunea este singurul lucru care ne poate debloca dintr-un impas. Putem lucra asupra unor blocaje prin tehnici energetice, prin consiliere şi coaching, dar de cele mai multe ori este necesar să şi acţionăm. Voi aborda importanţa acţiunii din trei perspective diferite:
– lucrul cu mintea (şi rezolvarea problemelor prin alegeri raţionale şi acţiune)
– lucrul cu emoţiile şi energia (şi acţiunea înţeleaptă şi spontană în exterior)
– lucrul cu spiritul (şi congruenţa gând-cuvânt-faptă)

La nivel raţional şi obiectiv, când vine vorba de rezolvare unor probleme concrete la serviciu sau în relaţii, mulţi oameni caută căi raţionale de rezolvare şi apelează la un consilier sau un coach. Sesiunile de consiliere sau coaching dau rezultate foarte bune pentru că, după ce a înţeles situaţia şi care sunt opţiunile, chiar dacă nu are neapărat certitudinea că va reuşi (iar coach-ul nu îi dă sfaturi), clientul decide să acţioneze şi stabileşte şi când va face acest lucru. Astfel, prin acţiuni concrete, el se deblochează. Poate va continua demersul de consiliere, dar la următoarea sesiune va fi deja în alt punct datorită faptului că a acţionat.

De multe ori, faptul că noi ne convingem singuri că vom face ceva (înainte de a face acel lucru) ne face să nu îl mai ducem la îndeplinire, pentru că deja ne liniştim. Dacă însă recunoaştem faţă de noi că avem anumite limitări, ne vom propune obiective mai realiste şi le vom duce la bun sfârşit. De altfel, chiar şi atunci când urmărim un obiectiv greu realizabil, ne ajută să acţionăm fără aşteptarea ca totul să iasă aşa cum ne dorim. Dacă suntem detaşaţi faţă de rezultate, putem să realizăm chiar mai mult decât am sperat iniţial, dar nu trebuie să ne minţim că obţinem constant rezultate dacă de fapt nu le obţinem, acest lucru creând o dizarmonie în interior.

Şi în cazul lucrului cu emoţiile, acţiunea este foarte necesară. Una din devizele care se foloseşte deseori când e vorba de coaching este “inacţiunea crează anxietate”. Am explicat în articolul despre luarea deciziilor folosind armonia dintre organele interne, că ficatul e responsabil cu spontaneitatea. Prin urmare, dacă nu acţionăm niciodată sponotan, atunci vom produce dezechilibre în interiorul nostru, şi nu vom putea acumula experienţă, ştiind astfel cum să acţionăm corect în mod natural. Ezitând prea mult, se creează dezechilibru în interior, chiar dacă luăm decizia corectă. Dacă acţionăm aşa cum simţim, energia îşi urmează cursul natural şi la final, acumulăm tragem nişte concluzii care se transformă într-o experienţă de viaţă profundă, care este stocată la nivelul rinichilor şi se numeşte înţelepciune. Numai atunci vom putea, ulterior, să acţionăm spontan dar şi înţelept. În plus, uneori intuiţia noastră poate să ne indice să luăm o anumită decizie, dar acea decizie s-ar putea să fie corectă numai la momentul precis în care ne-a venit ideea. Dacă ezităm prea mult, s-ar putea să treacă momentul oportun. Astfel, chiar dacă vom face ce ne-a spus intuiţia, tot prost va ieşi, pentru că am acţionat prea târziu.

Având în vedere armonia dintre viaţa spirituală şi viaţa de zi cu zi, într-una din liniile de iniţiere pe care o urmez în prezent, se pune foarte mare accent pe congruenţa dintre gând, cuvânt şi faptă. Cu alte cuvinte, totul începe cu gândul nostru, dar este foarte important ca, dacă am început să vorbim despre ceea ce vom face, sau am afirmat în gândul nostru cu fermitate că vom face un lucru, să îl şi facem.

Don Miguel Ruiz spunea într-una din cărţile sale că problema oamenilor este gânditul excesiv. Există un mod impecabil de a gândi, spune el, şi anume să gândim numai când avem o problemă. Odată ce am găsit o soluţie, e bine să acţionăm. Toltecii numesc “intenţie” sau “Intent” acea forţă din noi care poate să se conecteze cu Intenţia universală sau Tao. Îndată ce am găsit două soluţii pentru o problemă, deja intenţia noastră se împarte în două, şi puterea noastră este înjumătăţită. Când avem 10 soluţii, deja ne risipim toată energia încercând să ne dăm seama care soluţie e mai bună.

Sigur, există arte care demult erau secrete, cum ar fi astrologia chineză sau arta selectării datelor, care ne pot arăta care decizie este corectă şi când putem să acţionăm cu mai mult succes. Avantajul acestora este tocmai faptul că nu trebuie să ne mai irosim energia oscilând între 2, 3 sau 10 variante. Pe de altă parte, este important să ne folosim şi intuiţia, mai ales atunci când nu avem acces la suficiente informaţii. De multe ori, deciziile şi alegerile noastre sunt făcute în condiţii de incertitudine, fiind important să învăţăm să navigăm prin viaţă acceptând incertitudinea şi având încredere în noi şi în divinitate.

Chiar dacă nu ştim exact care e cursul de acţiune cel mai bun, important este să fim fermi în intenţia pe care o avem prin acea acţiune. E adevărat că unora dintre intenţiile noastre nu li se permite să reuşească, dar în majoritatea cazurilor noi o dăm în bară pentru că ezităm şi ne sucim. De fapt, indiferent în ce mod acţiomăm, putem să obţinem acelaşi rezultat în mare, dacă intenţia noastră este fermă. Fie că aleg să dau un telefon mai devreme sau mai târziu, fie că procedez într-un mod elegant sau dau un pic pe alături, în final dacă intenţia mea a fost fermă şi curată, am şansa să reuşesc. Sigur că e foarte important şi momentul în care acţionezi, dar ca să ştii care e momentul bun trebuie să fii deja calm şi să îţi auzi intuiţia, sau să obţii cumva informaţia necesară. Dacă a venit momentul să acţionezi şi încă nu ştii care e momentul bun, atunci cel mai bun moment este atunci când eşti încă ferm, cât încă nu ai apucat să eziţi.

Trebuie să ascultăm Liniştea, chiar dacă nimic nu ne vorbeşte şi nimic nu ne răspunde, chiar dacă totul în noi pare stupid şi inert. Liniştea dă întotdeauna roade, dar fructele ei deseori apar în afara perioadelor noastre de linişte, în cele mai neaşteptate momente.

- The Opening of the Way
de Isha Shwaller de Lubicz

Categorii:

Categorii speciale:

Articole pentu practicanţi

Articole despre remedii tradiţionale